Otitele apar des mai ales la copii în timpul virozelor sau în cursul bolilor copilăriei, precum rujeola, varicela, oreionul. În general, au o evoluţie cu complicaţii frecvente. De aceea, necesită o atenţie specială din partea medicului ORL şi a medicului pediatru.
Otita este o problemă des întâlnită în rândul copiilor, mai ales în primii ani de viaţă. Boala îngrijorează părinţii care, din dorinţa de a face bine copilului, riscă să o trateze greşit, ceea ce poate duce la complicaţii grave. Boala este favorizată de plâns ori de suflarea incorectă a nasului, obicei care împinge secreţiile în trompa lui Eustachio. Se antrenează, astfel, mai mulți factori: accentuarea infecţiei, un sistem imunitar scăzut, alergii sau rinite alergice, sinuzita, condiţii socio-economice precare, colectivitate (creşă, grădiniţă), fumat pasiv.
Factorii care favorizează apariția otitei
Unii copii, dar și adulți dezvoltă frecvent infecţii ale urechii. Pe lângă administrarea vaccinului pneumococic, există şi alte recomandări care pot ajuta la reducerea riscului de infecţii recurente. Copilul nu trebuie să inhaleze fum de ţigară, trebuie alăptat cât mai mult timp.
Printre factorii care pot duce la apariţia otitei se numără:
– virozele respiratorii,
– polipii la copii,
– rinita alergică şi rinita hipertrofică,
– sinuzita acută,
– tumorile foselor nazale,
– deviaţia de sept,
– imunitatea scăzută,
– germenii ca Moraxella catarrhalis, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae şi foarte rar Pseudomonas aeruginosa şi Stafilococcus aureus.
Febra înaltă, durerile nocturne puternice de ureche şi scăderea uşoară a auzului pot semnifica instalarea otitei. De aceea, dacă se semnalează aceste simptome, este bine să fie consultat imediat un doctor ORL-ist.
Otita poate fi externă acută, care apare în special vara, din cauza microbilor din piscine sau a folosirii beţişoarele de ureche prea des. Această otită nu are legătură cu răceala. Se tratează cu comprese cu antibiotic şi cu aspirarea eventualelor secreţii de 2 ori pe zi, timp de 7 zile maxim.
Otita urechii medie poate apărea din cauza unor bacterii sau din cauza răcelilor obişnuite, urechea umplându-se de mucozităţile secreţiilor nazale. Pentru cazul otitei de acest fel, nu sunt necesare antibioticele, ci tratamentul răcelii poate fi suficient.
Cum recunoşti boala?
Otita medie se manifestă, de obicei, la câteva zile de la debutul unei infecţii a căilor respiratorii, cum ar fi o răceală, gripă sau covid-19. De aceea, cel mai des primit sfat în cazul unei viroze este curăţarea corespunzătoare a nasului. În cazul sugarilor, trompa lui Eustachio, care asigură legătura dintre ureche şi nas, este mai scurtă şi mai largă, aşa explicându-se de ce microbii din nazofaringe trec cu uşurinţă în urechea medie, infectând-o.
Simptomele unei infecţii la nivelul urechii pot fi acestea:
– febră (temperatură mai mare de 38ºC),
– iritabililitate, nervozitate,
– lipsă de energie,
– inapetență sau dificultate la înghiţire,
– vărsături sau diaree,
– scurgere de lichid din urechea externă (otoree).
Otoreea este o inflamaţie, de origine infecţioasă – cel mai des, a conductului auditiv extern sau a urechii medii.
Când este necesar să te prezinți la medicul ORL?
Primul şi cel mai important pas pe care trebuie să îl faci când bănuieşti că tu sau copilul tău aveți otită este să te adresezi medicului ORL. Deşi examenul nu este dureros, cei mai mulți copii se agită în momentul examinării. Pentru a uşura procesul, poți ţine copilul în braţe, cu spatele lipit de tine, în timp ce specialistul foloseşte un instrument numit otoscop pentru a examina interiorul urechii. De multe ori, examenul presupune şi eliminarea cerumenului (ceara din ureche), astfel încât medicul să obţină o imagine mai bună.
Tratamentul otitei presupune administrarea antibioticelor, medicamentelor pentru combaterea febrei şi durerii, dar şi spray sau picături nazale sau chiar aerosoli pentru a repune în funcţie urechea medie.
Nu există un tratament care să dea rezultate în toate cazurile de infecţii ale urechii. Depinde de vârsta copilului, de antecedente (infecţii anterioare), gravitatea bolii, precum şi de problemele medicale care au cauzat otita.
Antibioticele sunt recomandate copiilor de sub doi ani sau care au febră mare ori infecţie în ambele urechi. Când forma este una uşoară, medicul poate recomanda tratament fără antibiotice. Acestea pot avea efecte secundare, cum ar fi diareea şi erupţiile cutanate, iar utilizarea lor pe termen lung poate duce la creşterea rezistenţei bacteriilor. Asta înseamnă că un anumit antibiotic nu mai funcţionează sau că data viitoare trebuie modificată schema de tratament.
În unele cazuri, medicul îţi poate recomanda să urmăreşti copilul acasă, înainte de a începe tratamentul. Aceasta poate fi cerută în următoarele situaţii: când copilul are peste 2 ani, nu are dureri severe de ureche sau febră şi când, în rest, este complet sănătos. În acest caz, trebuie să revii la consult după 24 de ore.
În alte situații, se prescrie un medicament antialergic. Incizia membranei timpanice (timpanotomia) este indicată atunci când boala persistă sau se agravează în ciuda tratamentului corect, de asemenea când apar şi complicaţii.
Complicaţiile otitei sunt demne de luat în serios:
– paralizie facială,
– daune permanente de surditate parţială sau completă,
– infectare a unor oase ale craniului,
– chist al urechii medii.
