Anemia cu deficit de fier este cea mai întâlnită formă de anemie la copii și apare atunci când organismul nu are suficient fier pentru a produce hemoglobină, proteina care transportă oxigenul în sânge. Fără o cantitate adecvată de hemoglobină, țesuturile și organele nu primesc oxigenul necesar pentru a funcționa corect, ceea ce duce la oboseală, iritabilitate și probleme de dezvoltare a micuților.
Chiar dacă la prima vedere nu pare o afecțiune gravă, lipsa de fier poate afecta creșterea, imunitatea și performanțele școlare. Vestea bună este că anemia feriprivă se poate diagnostica și trata relativ ușor, chiar și cu tratament de la medicul de familie.
Există mai multe motive pentru care cei mici sunt predispuși la lipsa de fier precum ritmuri rapide de creștere, o alimentație dezechilibrată, în special consumul ridicat de lapte (care are puțin fier) și lipsa alimentelor bogate în fier, cum ar fi carnea roșie, leguminoasele sau verdețurile.
De asemenea, aportul insuficient de fier după diversificare este un alt motiv care duce la apariția anemiei feriprive. De exemplu, în jurul vârstei de 6 luni, rezervele de fier cu care s-a născut bebelușul încep să scadă, de aceea alimentația diversificată joacă un rol esențial în dezvoltarea copilului.
În plus, anumite afecțiuni ereditare, precum talasemia, pot afecta producția și funcționarea globulelor roșii.
Cum se manifestă anemia cu deficit de fier la copii?
Semnele pot fi nesemnificative la început, dar părinții ar trebui să fie atenți la:
– oboseală și lipsă de energie;
-paloare accentuată a pielii și mucoaselor;
– iritabilitate și nervozitate;
– lipsa poftei de mâncare;
– dificultăți de concentrare și randament scăzut la școală;
– amețeli, dureri de cap;
– unghii fragile, păr tern, piele uscată.
Un simptom particular, întâlnit uneori, este tendința copilului de a mânca lucruri nealimentare (gheață, pământ, cretă). Acesta este asociat cu deficitul sever de fier. Chiar dacă anemia este o afecțiune des întâlnită și la micuți, se întâmplă ca aceasta să fie neglijată sau subdiagnosticată, în general din pricina simptomelor vagi.
Rolul medicului de familie
Pentru părinți, cel mai important pas este să nu ignore semnele subtile (oboseala, paloarea, lipsa poftei de mâncare) și dacă observă astfel de modificări să consulte medicul de familie cât mai curând.
Un copil anemic nu este doar mai obosit sau mai palid. Lipsa de energie și dificultățile de concentrare pot duce la frustrare, retragere socială sau iritabilitate. Medicul de familie cunoaște istoricul copilului și poate fi un sprijin important și pe partea emoțională, oferind sfaturi și încurajări părinților.
Acesta va evalua și va identifica semnele care ridică suspiciuni și va prescrie analizele de sânge (hemogramă completă, feritină serică, sideremie) pentru confirmarea diagnosticului.
În cazul în care anemia are o cauză mai complexă sau nu răspunde la tratamentul obișnuit, medicul de familie va îndruma părinții către un medic pediatru sau hematolog.
Lăsată netratată, anemia poate avea efecte semnificative asupra dezvoltării copilului printre care se numără:
– întârziere în creștere;
– scăderea performanțelor școlare și a capacității de concentrare;
– susceptibilitate crescută la infecții;
– oboseală cronică și iritabilitate;
– iar în cazuri grave, afectarea inimii sau a altor organe.
Prevenția deficitului de fier la copii
Multe cazuri de anemie cu deficit de fier pot fi prevenite. Medicul de familie este cel care oferă sfaturi personalizate pentru fiecare copil, iar printre recomandările generale se numără o dietă variată și echilibrată, bogată în fier și vitamine; controale regulate la medicul de familie și medicul pediatru, inclusiv analize periodice atunci când este nevoie și interpretarea lor, cât și informarea părinților despre semnele anemiei.
O dietă variată și echilibrată, cu accent pe alimente sănătoase și cât mai puțin procesate, este esențială. De aceea este indicat să introduci în alimentația micuțului tău următoarele:
– surse bogate în fier: carne roșie slabă, carne de pui, pește;
– surse de fier cu absorbție mai scăzută: spanac, broccoli, cereale integrale, linte, năut, fasole, semințe de dovleac, semințe de susan;
– surse bogate în vitamina C (cresc absorbția fierului): citrice, căpșuni, kiwi, papaya, varză roșie, ardei, varză de bruxelles, sparanghel;
– surse de vitamina B12: lactate, ouă, carne
– surse de acid folic: leguminoase, sfeclă roșie, banane, avocado, nuci.
Atunci când alimentația nu este suficientă, medicul de familie sau pediatrul poate prescrie suplimente de fier. Acestea trebuie administrate strict conform recomandării, pentru că excesul de fier poate fi periculos.
Anemia cu deficit de fier este o afecțiune reversibilă, însă prevenirea ei necesită o atenție constantă și o alimentație variată, în special la sugarii alăptați. Spre deosebire de laptele matern, formulele de lapte praf sunt îmbogățite cu fier, motiv pentru care copiii hrăniți astfel prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta anemie. De asemenea, cerealele fortificate pentru sugari, recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, reprezintă o altă sursă importantă de fier și sunt indicate în alimentația celor mici pentru a preveni lipsa fierului din organism.
