În România, cancerul de sân reprezintă principala cauză de mortalitate la femei, precum și 16% din totalul deceselor cauzate de cancer. Una dintre modalitățile prin care boala poate fi descoperită la timp este screening-ul anual, care, în funcție de vârstă, constă în ecografie, mamografie sau RMN mamar. Pe lângă investigațiile medicale, este foarte importantă autopalparea, dar și un control la medicul specialist mai ales dacă se simte prezența unui nodul la sân. Descoperirea unui nodul poate fi îngrijorătoare, dar aceste modificări ale sânilor sunt de cele mai multe ori benigne (nu sunt canceroase) și sunt de cauză hormonală.
Ce este boala benignă a sânului?
Dacă simți o umflătură la nivelul sânului, primul gând ar putea fi că ai cancer la sân. Din fericire, majoritatea nodulilor la sân sunt benigni, ceea ce înseamnă că nu sunt canceroși. Atât femeile, cât și bărbații pot dezvolta noduli benigni la nivelul sânilor. Această afecțiune este cunoscută sub numele de boala benignă a sânului. Deși modificările nu sunt canceroase sau nu pun viața în pericol, ele pot crește riscul de a dezvolta cancer de sân mai târziu și de aceea trebuie monitorizate.
Cât de frecventă este boala benignă a sânului?
La femei, nodulii benigni la sân sunt obișnuiți. Până la jumătate din toate femeile vor prezenta modificări fibrochistice care provoacă noduli mamari necanceroși la un moment dat în viața lor. Fluctuațiile nivelurilor hormonale cauzează adesea aceste modificări ale țesutului mamar.
Cine ar putea dezvolta boala benignă a sânului?
Boala benignă a sânului afectează toate genurile. Bărbații pot dezvolta sâni măriți, umflați, cu noduli, o afecțiune numită ginecomastie.
Riscul de boală benignă a sânilor crește dacă:
- există antecedente familiale de cancer de sân sau de boală benignă a sânului
- este administrată o terapie de substituție hormonală
- există un dezechilibru hormonal
Care sunt tipurile de boli benigne ale sânului?
Există mai multe tipuri de boli benigne ale sânului, iar cele mai multe dintre acestea nu cresc riscul de cancer și nu necesită tratament. Printre acestea se numără:
- Chistul mamar: Până la un sfert dintre nodulii mamari sunt chisturi umplute cu lichid. Chisturile mamare pot fi sensibile, dar nu vă fac mai predispusă la cancer. Acestea dispar adesea fără tratament.
- Fibroadenomul: Sunt cele mai frecvente tumori solide necanceroase ale sânului găsite la femeile cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani. Fibroadenoamele nu cresc riscul de cancer și adesea dispar de la sine.
- Modificările fibrochistice ale sânului: Fluctuațiile nivelurilor hormonale pot face ca sânii să se simtă cu noduli, denși și sensibili, în special chiar înainte de menstruație. Femeile cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani sunt mai predispuse să se confrunte cu modificări fibrochistice ale sânilor, care dispar fără tratament.
- Hiperplazia: Această afecțiune apare în urma unei creșteri excesive a celulelor care căptușesc canalele sau glandele mamare. O afecțiune numită hiperplazie obișnuită nu crește riscul de cancer și nu necesită tratament. Dacă te confrunți cu hiperplazie atipică, medicul specialist îți poate recomanda îndepărtarea chirurgicală a țesutului mamar afectat, deoarece hiperplazia te poate face mai predispusă la cancerul de sân.
- Papilom intraductal: Aceste excrescențe mici, asemănătoare negilor, se formează în interiorul canalului mamar, lângă mamelon. Papilomul intraductal poate provoca secreții la nivelul mamelonului. Boala afectează cel mai frecvent femeile cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani. Riscul de cancer crește dacă sunt cinci sau mai multe papiloame la un moment dat. Intervenția chirurgicală poate îndepărta aceste excrescențe și reduce riscul de cancer.
- Ectazia canalului mamar: Femeile aflate la menopauză și postmenopauză sunt mai predispuse la ectasia canalului mamar. Poți avea un mamelon inversat sau secreții mamelonare atunci când canalele de lapte umflate și inflamate sunt blocate. Cunoscută și sub numele de mastită periductală, această afecțiune nu crește riscul de cancer. Este posibil să ai nevoie de antibiotice dacă o infecție bacteriană a cauzat inflamația și blocajul. În caz contrar, nu ai nevoie de tratament.
- Necroza traumatică a grăsimii: Aceste umflături mamare se formează atunci când țesutul cicatricial înlocuiește țesutul mamar care a fost afectat de o accidentare, o intervenție chirurgicală sau radioterapie. Necroza de grăsime nu crește riscul de cancer și nu este nevoie de tratament.
Care sunt cauzele și simptomele bolii benigne a sânului?
Cauzele comune ale nodulilor necanceroși la sân includ:
- modificări ale țesutului mamar (modificări fibrochistice ale sânului);
- infecția sânului (mastită);
- țesut cicatricial de la o leziune a sânului;
- fluctuații hormonale, în special în timpul menstruației, sarcinii sau menopauzei;
- utilizarea medicamentelor, cum ar fi contraceptivele hormonale (pilule contraceptive) și terapia de substituție hormonală;
- băuturile cu cofeină.
Ce simptome are boala benignă a sânului?
Este posibil să observi modificări ale sânilor sau un nodul în timp ce faci autoexaminarea sânilor. Uneori, o mamografie detectează aceste modificări.
În afară de un nodul la sân, alte semne ale acestei afecțiuni includ:
- dureri la nivelul sânului (mastalgie);
- scurgerea mamelonului;
- schimbarea dimensiunii, formei sau conturului sânului;
- mamelon inversat, încrețit sau solzos;
- sânii cu gropițe, piele încrețită.
Cum se pune diagnosticul de boală benignă a sânului?
Dacă simți o umflătură sau observi modificări ale sânilor, consultă imediat medicul specialist, care poate solicita unul sau mai multe dintre aceste teste:
- Scanări imagistice, inclusiv mamografia, ecografiile sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN).
- Test de laborator al secreției mamelonului pentru a verifica dacă există celule canceroase.
- Biopsie mamară cu ac de caroiaj ghidată prin imagine, biopsie prin aspirație cu ac fin sau biopsie excizională pentru a testa celulele pentru cancer.
Cum se gestionează sau se tratează boala benignă a sânului?
În funcție de diagnostic, medicul va decide care este planul de tratament.
Boala benignă a sânului se poate face de mai multe ori?
Tumorile benigne la sân sunt destul de frecvente și pot apărea de mai multe ori de-a lungul vieții. Sânii se pot umfla sau vor fi sensibili atunci când nivelurile hormonale se schimbă din cauza menstruației sau a menopauzei. Ar trebui să contactezi medicul ori de câte ori simți un nodul sau observi o schimbare la nivelu sânului.
Cum afectează sarcina boala benignă a sânului?
Modificările nivelurilor hormonale din timpul sarcinii pot provoca noduli mamari, sensibilitate și secreții mamelonare. De asemenea, există riscul să apară modificări benigne ale sânilor sau o infecție mamară numită mastită în timpul alăptării. Modificările sânilor în timpul sarcinii sau alăptării sunt rareori canceroase. Cu toate acestea, ar trebui să te adresezi medicului atunci când observi orice schimbare la sân.
Cum pot preveni afecțiunile benigne ale sânilor?
Nu există multe lucruri pe care le poți face pentru a reduce riscul de boală benignă a sânului. Aceste acțiuni pot reduce riscul de cancer și pot ajuta la detectarea timpurie a bolii, atunci când este cel mai ușor de tratat:
- mergi la control anual;
- autoexaminează-te pentru a te familiariza cu modul în care arată și se simt sânii;
- menține o greutate normală a corpului;
- practică exerciții fizice în mod regulat;
- urmează o dietă nutritivă și echilibrată;
- bea alcool cu moderație sau deloc;
- renunță la fumat;
- reconsideră utilizarea terapiei de substituție hormonală;
- treci la o opțiune contraceptivă non-hormonală.
Care sunt perspectivele pentru persoanele cu boala benignă a sânului?
Majoritatea femeilor cu boală benignă a sânului nu dezvoltă cancer de sân. Dacă ai un tip de boală care crește riscul de cancer, medicul îți poate recomanda efectuarea mai frecventă a unor teste de depistare a cancerului. Anumite boli ale sânului te pot face mai predispusă la apariția unor noduli.
Este indicat să te programezi la un consult în cel mai scurt timp dacă ai:
- un nodul nou descoperit;
- scurgeri ale mamelonului;
- modificări în modul în care arată sau se simte sânul sau pielea;
- mamelon inversat;
- dureri la nivelul sânilor.
Ce întrebări ar trebui să adresezi medicului?
Dacă ai o boală benignă a sânului, este posibil să îți dorești să-l întrebi pe medic:
- Care este cel mai bun tratament pentru mine?
- Sunt expusă riscului de a avea mai mulți noduli la sân?
- Cât de frecvent ar trebui să fac o mamografie sau un alt test de depistare a cancerului?
- Cum îmi pot reduce riscul de cancer de sân?
- Ar trebui să folosesc o altă metodă contraceptivă?
- Pot folosi terapia de substituție hormonală?
- Ar trebui să fiu atentă la semnele de complicații?
Acesta este un articol pur informativ. Te îndemnăm să mergi la medicul specialist atunci când observi orice modificare.
