Anemia face parte din rândul afecțiunilor foarte des regăsite la nivel global, fiind întâlnită la circa o treime din populație. În cazul acestei stări patologice, capacitatea sângelui de a transporta oxigen către țesuturi este redusă, prin insuficiență de hemoglobină sau de eritrocite (globule roșii), iar fără suficient oxigen, corpul nu poate funcționa în parametri normali.
Anemia apare în mod deosebit în cazul femeilor de vârstă reproductivă, în cazul copiilor, dar și în cazul pacienților cu boli cronice, iar importanța identificării și tratării corecte a acestei afecțiuni este majoră, atât pentru că poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, cât și pentru că anemia netratată poate duce la complicații severe.
Cum se explică anemia și care sunt cauzele
Apariția anemiei este legată de scăderea numărului de eritrocite sau a concentrației de hemoglobină, aspecte care reduc capacitatea sângelui de a transporta oxigen către țesuturi. Oxigenarea inadecvată poate genera o paletă largă de simptome, începând cu stări de oboseală și dispnee și ajungând până la tahicardie și amețeli.
Există unele tipuri de anemii care sunt cauzate de factori precum vârstă, istoric familial (antecedente în familie) sau istoric medical (pierderi de sânge, boli renale cronice, inflamații cauzate de infecții, etc.) și există tipuri de anemii cauzate de stilul de viață (alimentație nesănătoasă, consum excesiv de alcool, etc.).
Alți factori de risc ai anemiei
- dietele sărace în fier pot reprezenta un factor de risc pentru această afecțiune, respectiv pentru persoanele care nu consumă alimente care conțin natural acest microelement (carne roșie, legume cu frunze de culoare verde închis, ficat, nuci, cereale și altele).
- probleme la nivelul intestinului subțire sau la nivelul tubului digestiv – aceste afecțiuni pot crește, de asemenea, riscul de anemie.
- menstruație, sarcină: femeile cu menstruații foarte abundente, dar și femeile însărcinate care au lipsa de fier și de acid folic pot prezența un risc mai crescut de anemie.
Simptome și tipuri de anemie
Simptomele acestei afecțiuni sunt variate și diferă de la un caz la altul și în funcție de tipul de anemie. Există situații în care o anemie ușoară poate să nu dea niciun simptom sau reacții foarte lente, pe care pacienții să le observe doar în anumite momente mai solicitante (în perioade stresante, la un job foarte dificil). Totodată, există cazuri în care anemia se manifestă prin simptome deranjante, care afectează stilul de viață și care pot duce ulterior la complicații.
Tipuri de anemie:
- Anemie feriprivă (prin deficit de fier, cea mai des întâlnită)
- Anemie megaloblastică (prin deficit de vitamina B12 sau acid folic)
- Anemie hemolitică (apare când globulele roșii sunt distruse prematur)
- Anemie aplastică (apare când măduva osoasă își pierde capacitatea de a produce celule sangvine)
- Anemie sideroblastică (saturația crescută a fierului seric, a feritinei și a transferinei)
- Talasemie (afectarea sintezei lanțurilor de globină)
- Anemie în sarcină
- Anemie prin boli cronice
- Altele tipuri de anemii rare (boală hepatică, hipotiroidiană, intoxicație cu plumb, etc.)
Mai jos am selectat unele dintre cele mai comune simptome ale anemiei, însă este esențial de reținut că acestea pot apărea și în alte afecțiuni, motiv pentru care autodiagnosticarea nu este recomandată. Un consult la medicul specialist și investigațiile adecvate recomandate pot confirma sau infirma diagnosticul de anemie.
- dificultăți de concentrare, oboseală, lipsă de energie
- amețeală
- dureri de cap, respirație greoaie, cu precădere în timpul efortului fizic
- bătăi neregulate ale inimii
- crampe, cârcei la picioare
- probleme cu somnul
- piele palidă
Atunci când nu este tratată la timp, anemia (în funcție de forma acesteia) poate avea complicații. Acestea pot deveni semnificative dacă anemia este cronică sau severă.
- probleme cardiovasculare
- oboseală cronică
- sistem imunitar afectat
- alte complicații ale organelor vitale
Investigații, diagnostic și importanța consultului medical
Așa cum precizam și anterior, diagnosticul de anemie este pus de către medicul specialist, care după ce efectuează o anamneză detaliată și un examen fizic, poate recomanda o serie de teste de sânge precum:
- hemoleucogramă completă
- frotiu de sânge periferic
- reticulocite
- dozarea nivelului de fier din organism
- dozarea vitaminei B12
- dozarea acidului folic
În cazuri mai rare, medicul specialist poate cere și prelevarea altor teste de sânge sau tipuri de probe pentru a determina cauza acestei afecțiuni.
Medicul specialist este singurul care poate înțelege tot contextul clinic al pacientului, riscurile, posibilele complicații și tratamentul potrivit. Din aceste considerente, nu se recomandă automedicația, suplimente luate fără să existe recomandare sau baza unor analize, etc. Tratamentele pot să difere foarte mult, în funcție de tipul anemiei, de vârsta pacientului, de cauza afecțiunii și în funcție de alți factori.
Tot medicul este cel care stabilește frecvența monitorizării periodice, reevaluarea, repetarea analizelor, întreruperea sau schimbarea tratamentului.
Despre prevenția anemiei
Strategiile de prevenție a anemiei trebuie adaptate în funcție de contextul individual: nutrițional, genetic și medical. De aceea, cel mai bun sfat în ceea ce privește felurile în care această afecțiune poate fi prevenită pot veni de la medicul specialist.
Printre principiile generale ale prevenției anemiei se numără:
– alimentația variată și echilibrată, cu accent pe alimente sănătoase și cât mai puțin procesate
- surse bogate în fier: carne roșie slabă, carne de pui, pește
- surse de fier cu absorbție mai scăzută: kale, spanac, broccoli, cereale integrale, linte, năut, fasole, semințe de dovleac, semințe de susan
- surse bogate în vitamina C: citrice, căpșuni, kiwi, papaya, varză roșie, ardei, varză de bruxelles, sparanghel
- surse de vitamina B12: lactate, ouă, carne
- surse de acid folic: leguminoase, sfeclă roșie, banane, avocado, nuci
– evitarea consumului de alimente care împiedică absorbția fierului: ca de exemplu taninurile din ceai și cafea, fitații, polifenolii.
– controlul eficient al altor boli de bază
– efectuarea analizelor anuale de rutină
– interpretarea analizelor anuale de către medicul de familie
Deși anemia este o afecțiune des întâlnită, se întâmplă ca aceasta să fie neglijată sau subdiagnosticată, în general din pricina simptomelor vagi sau întâlnite și în cazul altor afecțiuni.
Prevenția are un rol important în reducerea incidenței formelor comune de anemie, prin alimentație sănătoasă, analize periodice și controale de rutină, în timp ce în cazul anemiilor de origine ereditară sau al celor asociate cu boli cronice, supravegherea medicală specializată joacă un rol major.
