Gripa este o boală respiratorie acută care afectează milioane de oameni în fiecare an, fiind responsabilă pentru un număr semnificativ de cazuri de spitalizare și decese la nivel global.
Prin acest articol ne propunem să îți oferim informații esențiale și detaliate despre tipurile de gripă, simptomele acesteia, modul de transmitere, diagnosticarea, tratamentul și prevenția acestei boli.
Gripa afectează persoane de toate vârstele, având un impact semnificativ asupra sănătății publice și este specifică sezonului rece. Cunoscută pentru contagiozitatea sa ridicată, ea poate fi transmisă prin tuse, strănut sau contact cu suprafețe contaminate.
Această afecțiune este declanșată de virusuri gripale, care fac parte din familia Orthomyxoviridae și se disting prin capacitatea lor de a provoca infecții sporadice, epidemice sau chiar pandemice, fiind împărțite în trei categorii principale:
- Gripa de tip A: Aceasta este forma cea mai virulentă, fiind responsabilă pentru pandemii.
- Gripa de tip B: Provocând îmbolnăviri la nivel local, este mai puțin severă decât gripa de tip A.
- Gripa de tip C: Cea mai puțin patogenă, de obicei, provoacă simptome ușoare.
Aceste virusuri sunt extrem de adaptabile și pot suferi mutații rapide, ceea ce explică variațiile sezoniere și necesitatea actualizării periodice a vaccinurilor gripale.
Vaccinurile antigripale se actualizează anual pentru a include tulpinile cel mai probabil să circule în sezonul respectiv. Deși imunitatea după infecție sau vaccinare este eficientă, aceasta scade în timp, făcând necesară revaccinarea periodică.
Printre factorii de risc se numără:
- Vârsta: frecventă la copii sub 12 ani și adulți peste 65 de ani.
- Imunitatea scăzută: persoane sub tratament pentru chimioterapie, infectate cu HIV, sau după un transplant de organe.
- Afecțiuni preexistente: astm, diabet, boli neurologice sau cardiovasculare.
- Sarcina și obezitatea.
Pentru copii, factorii adiționali includ vârsta fragedă, malnutriția, condițiile deficitare de igienă și alte afecțiuni specifice.
Simptome
Gripa se manifestă printr-un set de simptome care pot varia ca intensitate de la persoană la persoană. În general, debutul este brusc și simptomele se disting prin severitatea lor, diferind de cele ale unei răceli comune, precum:
- Febră și frisoane – unul dintre cele mai distinctive semne ale gripei este febra mare, adesea peste 38°C, însoțită de frisoane.
- O tuse uscată și persistentă.
- Dureri de gât sub forma unei senzații de iritație sau durere în gât.
- Congestie nazală sau nas înfundat – poate apărea, deși este mai puțin frecvent decât în cazul răcelii.
- Dureri musculare în tot corpul.
- Oboseală severă, care poate fi intensă și poate dura mai mult decât celelalte simptome.
- Dureri de cap puternice.
Dacă se dezvoltă o suprainfecție bacteriană, aceste simptomele se pot agrava.
Cum se transmite gripa
Gripa se transmite de la o persoană la alta prin intermediul virusurilor gripale, iar modul său de răspândire explică de ce această afecțiune este atât de contagioasă și se poate răspândi rapid în comunități.
Ea se transmite în principal în trei moduri:
- Picături respiratorii – se răspândește prin aer când persoanele infectate tușesc, strănută sau vorbesc.
- Contact direct – prin strângeri de mână sau alte forme de contact fizic cu o persoană infectată.
- Suprafețe contaminate – atunci când oamenii ating obiecte sau suprafețe contaminate cu virusul gripal și apoi își ating fața.
Factorii care favorizează răspândirea gripei includ proximitatea în spații aglomerate și sezonul rece. Persoanele sunt contagioase cu o zi înainte de apariția simptomelor și până la 5-7 zile după.
Diagnosticare
În majoritatea cazurilor, gripa este diagnosticată pe baza simptomelor caracteristice și a istoricului medical. Medicul va evalua simptomele precum febra, tusea, durerile de gât, durerile musculare și oboseala.
Pentru un diagnostic mai precis, în special în cazurile severe sau când este necesară spitalizarea, se pot utiliza teste de laborator, cum ar fi:
- Teste rapide (pentru antigenul gripal), care oferă rezultate rapide, dar nu sunt întotdeauna exacte.
- Teste RT-PCR, care sunt mai precise pentru identificarea tulpinilor virale, dar necesită mai mult timp.
- Culturi virale, foarte precise, dar durează mai mult pentru a obține rezultatele.
Tratament
Gripa necesită un tratament diferit de răceala obișnuită și variază în funcție de severitatea simptomelor și poate include odihnă, hidratare și medicamente antitermice sau antiinflamatoare. Antibioticele sunt prescrise numai în caz de complicații bacteriene. În cazuri severe, se pot administra antivirale.
Tratamentul simptomatic include:
- Antitermice și antiinflamatoare nesteroidiene pentru febră.
- Metode fizice pentru termoliză.
- Combaterea obstrucției nazale cu umidificarea aerului, aspirarea și drenarea secrețiilor.
Complicații gripei
Acestea includ pneumonia, insuficiența respiratorie, exacerbarea astmului bronșic, otita medie și sinuzita. Aceste complicații sunt mai frecvente la persoanele cu factori de risc.
Pneumonia
Una dintre cele mai grave complicații ale gripei este pneumonia. Aceasta poate fi cauzată direct de virusul gripal sau poate apărea ca o infecție bacteriană secundară. Pneumonia virală poate fi extrem de severă și necesită adesea îngrijiri medicale intensive.
Insuficiența respiratorie
Insuficiența respiratorie apare atunci când plămânii nu pot oxigena suficient sângele sau nu pot elimina în mod eficient dioxidul de carbon din sânge. Aceasta poate fi acută (apărând brusc) sau cronică (dezvoltându-se treptat pe parcursul timpului).
Otita medie
Otita medie reprezintă o complicație comună a gripei, în special la copii, dar poate afecta și adulții. Această afecțiune se manifestă prin inflamația urechii medii, care este spațiul situat imediat în spatele timpanului.
Prevenție
Vaccinul antigripal este cea mai eficientă metodă de prevenție, în special pentru grupurile de risc, cum sunt persoanele peste 65 de ani, cele cu boli cronice, gravidele și personalul medical.
Vaccinarea regulată și măsurile de igienă sunt esențiale pentru prevenirea și limitarea răspândirii acestei boli. În cazul apariției simptomelor, este important să se consulte un medic pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat. Automedicația poate fi nu doar ineficientă, dar și periculoasă, în special în cazul complicațiilor. Doar un medic poate evalua severitatea simptomelor și poate recomanda un tratament adecvat.
